Cetatea de la Soroca a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 de \u0218tefan cel Mare \u00een ultimul sfert al secolului al XV-lea. O spune tradi\u021bia local\u0103, care-i explic\u0103 numele prin faptul c\u0103 domnul a pus soroc (termen de cl\u0103dire). Cetatea Soroca a fost \u0103n\u0103l\u021bat\u00ee \u00eempotriva cetelot t\u0103tare de prad\u0103, care prin vadurile Nistrului, \u00ee\u0219i croiau drum \u00een Moldova. Soroca n-a fost o cetate mare, cu dou\u0103 r\u00eenduri de ziduri, ca Suceava Cetatea Alb\u0103 sau Hotinul, ci o fort\u0103rea\u021b\u0103mic\u0103, un castel pentru ad\u0103postul unei str\u0103ji de paz\u0103 \u00eempotriva t\u0103tarilor.<\/p>\n
Cetatea Soroca este un monument istoric unic \u00een arhitectura construc\u0163iilor defensive ale Moldovei medievale. Cetatea de piatr\u0103 pe care o vedem azi a fost ridicat\u0103 de un grup de zidari din Transilvania, condu\u015fi de me\u015fterul Iacob, care a \u015fi l\u0103sat o inscrip\u0163ie \u00een interiorul cet\u0103\u0163ii: \u201ea construit acest castel Iacob\u201d. \u00cenainte de cetatea de piatr\u0103 a existat aici o cetate de lemn \u015fi p\u0103m\u00eent, despre care se crede c\u0103, de\u015fi a fost men\u0163ionat\u0103 abia \u00een 1499, ar fi fost construit\u0103 mai \u00eenainte. Vestigii ale acestei fortifica\u0163ii de lemn au fost g\u0103site \u00een decursul s\u0103p\u0103turilor arheologice din interiorul cet\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Cetatea are o form\u0103 circular\u0103 cu diametrul cur\u0163ii interioare de 30,5 m, cu 5 turnuri, 4 circulare \u015fi unul prizmatic cu pasajul de intrare, toate amplasate la distan\u0163e egale. Zidurile incintei, de 3,05 m grosime \u00een toate elementele sale, au o \u00een\u0103l\u0163ime de 21 m, cu o evazare sub form\u0103 de talos la nivelul solului, ad\u00eencite cu \u00eenc\u0103 7 m \u00een platou p\u00een\u0103 la stratul cu roc\u0103 dur\u0103. Partea superioar\u0103 a cet\u0103\u0163ii, dominat\u0103 de turnurile ce se ridicau deasupra curtinelor cu 4 m, este \u00eenzestrat\u0103 cu creneluri. \u00cen interiorul cet\u0103\u0163ii trei r\u00eenduri de galerii de lemn, sus\u0163inute pe grinzi \u00een consol\u0103, erau destinate ap\u0103r\u0103torilor cet\u0103\u0163ii. \u00cen cetate se intra prin turnul prizmatic orientat spre Nistru, str\u0103b\u0103tut la primul nivel de un pasaj sec\u0163ionat prin construirea a dou\u0103 por\u0163i masive, precedate de o hers\u0103. Sub pasaj se aflau dou\u0103 \u201ecapcane\u201d subterane. Deasupra intr\u0103rii se afl\u0103 capela cet\u0103\u0163ii cu intrarea de pe prima galerie. Avea un portal \u00een arc ogival cu chenare din baghete \u00een spiritul goticului moldovenesc. Intr\u0103rile \u00een \u00eenc\u0103perile din turnuri aveau loc de pe galeriile de lemn, legate \u00eentre ele prin sc\u0103ri exterioare. Pe drumul de straj\u0103, amenajat pe l\u00eeng\u0103 crenelurile curtinelor, par\u0163ial pe grosimea lor, era depozitat inventarul de ap\u0103rare. \u00cen centrul cet\u0103\u0163ii era s\u0103pat\u0103 o f\u00eent\u00een\u0103.<\/p>\n
Dimensiunile \u015fi forma cet\u0103\u0163ii Soroca s\u00eent foarte importante pentru \u00een\u0163elegerea originii \u015fi locului ei \u00een sistemul de ap\u0103rare al Moldovei medievale. Cetatea Sorocii este contemporan\u0103 reliz\u0103rilor Rena\u0219terii italiene, ea comport\u0103 tr\u0103s\u0103turi asem\u0103n\u0103toare cu multe dintre cet\u0103\u021bile din nordul Italiei (\u00een special cu castelul Caprarola), dar exist\u0103 \u0219i destule elemente care le deosebesc. Dimensiunile mici ale cet\u0103\u0163ii, diametrul interior egal cu 100 pa\u015fi, plaseaz\u0103 cetatea Sorocii printre realiz\u0103rile remarcabile ale arhitecturii europene, fiind o m\u0103rturie a experien\u021bei me\u015fterilor ei \u00een arta construc\u0163iilor.<\/p>\n
La finele secolului al XVII-lea, \u00een timpul afl\u0103rii \u00een cetate a unui efectiv de 2000 de o\u015fteni polonezi, au fost f\u0103cute o serie de schimb\u0103ri. Au fost alipite pere\u0163ilor incintei 13 \u00eenc\u0103peri pentru p\u0103strarea prafului de pu\u015fc\u0103, iar deasupra lor au fost construite \u00eenc\u0103peri pentru cazare. Intervalele dintre creneluri au fost astupate r\u00eem\u00een\u00eend orificii pentru tragerea cu arme u\u015foare. Pentru o\u015ftenii polonezi au fost construite caz\u0103rmi \u00een afara cet\u0103\u0163ii, terenul fiind \u00eenconjurat cu un \u015fan\u0163 \u015fi un val de p\u0103m\u00eent.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cetatea de la Soroca a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 de \u0218tefan cel Mare \u00een ultimul sfert al secolului al XV-lea. O spune tradi\u021bia local\u0103, care-i explic\u0103 numele prin faptul c\u0103 domnul a pus soroc (termen de cl\u0103dire). Cetatea Soroca a fost \u0103n\u0103l\u021bat\u00ee \u00eempotriva cetelot t\u0103tare de prad\u0103, care prin vadurile Nistrului, \u00ee\u0219i croiau drum \u00een Moldova. Soroca […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":1179,"template":"","meta":{"tour_map_meta_turid":"thwpua","tour_map_meta_lat":"","tour_map_meta_lng":"","yoast_comp_og_description_ru":"","yoast_comp_og_description_ro":"","yoast_comp_og_description_en":"","yoast_comp_og_image_ru":"","yoast_comp_og_image_ro":"http:\/\/www.visit.md\/wp-content\/uploads\/2018\/08\/Soroca.png","yoast_comp_og_image_en":"","tour_tabs":"{\"1\":{\"en\":\"Order Photo Session\",\"ro\":\"Comada sesiune foto\",\"ru\":\"\u0417\u0430\u043a\u0430\u0437\u0430\u0442\u044c \u0444\u043e\u0442\u043e\u0441\u0435\u0441\u0441\u0438\u044e\",\"form_id\":\"1030\"}}"},"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"2.8.11","language":"ro","enabled_languages":["ru","ro","en"],"languages":{"ru":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"en":{"title":true,"content":true,"excerpt":false}}},"yoast_head":"\n